Am realizat ca imi place sa scriu pe blog numai cand am o stare meditativa, cand mi se intampla ceva iesit din comun sau cand vreau sa imi vars gandurile ce deja devin insuportabil de multe prin intermediul tastaturii. Ei bine, totusi, azi e un caz special. Azi nu mi s-a intamplat nimic deosebit, e doar ora pranzul si abia m-am trezit, nu am o stare meditativa( e prea frumos afara pentru asta) si nici macar mintea mea nu e plina de incredibil de multe indoieli si idei care mai de care. Pur si simplu vreau sa scriu de amorul artei si vreau sa spun tuturor ca ar trebui sa iubeasca viata, ca ar trebui sa facem zilnic lucruri pur si simplu de amorul artei. Aseara am realizat ca imi place viata mea, frate! Si imi place viata in general! Da,stiu ca e doar o stare de moment si ca maine o sa mi se para ca totul e in ceata probabil, dar conteaza momentul asta, in care eu tastez si in care simt ca pluteeeeesc...Nu, nu am baut nimic, poate decat licoarea aceea magica despre care se vorbeste in basemele pentru copii, elixirul vietii, cel care ma face sa vad viata in roz, asa cum ar trebui sa fac tot timpul. Si sper sa aiba o durata lunga:) De ce imi place viata mea? E simplu. In primul rand, pentru ca imi iubesc prietenul, pentru ca il ador, e mereu langa mine, imi suporta starile cele ciudate, cum ar fi ieri cand timp de o ora singurele cuvinte pe care le-am scos continuu au fost: 'esti siguuuur?', foaie, bloc, carciuma. Si le repetam continuu si conversam prin ele. Ma rog, eram curioasa cat o sa ma suporte. Si ma tot suporta de 9 luni....Apoi iubesc faptul ca pot sa gandesc mai departe decat ceea ce se vede, imi plac prietenii mei, o iubesc pe Daniela care sta pe acelasi palier cu mine si a fost colega mea de banca si mereu ma duc in pijamale pe capul ei la ora 7 dimineata cand nu am stare acasa, imi place camera mea unde am lucruri vraiste pe care le gasesc in 2 secunde, agendele pe care le tin pe post de jurnale si in care scriu orice idee fara sens care imi vine in cap, cand vorbesc in dodii si nimeni nu se prinde ca aberez, ca pot sa ies din situatii imbecile prin solutii si mai imbecile, ca dolce&gabbana nu e viata mea, ca pot sa ma distrez la maxim fara pic de alcool sau tigari, ca am gusturi altfel, ca pot sa iau de la fiecare om pe care il cunosc ce e mai bun, ca am amintiri multe si frumoase, ca am cunoscut persoane memorabile-nu celebritati, ci oameni cu ceva in cap, care au schimbat ceva in mine, ca vreau atat de multe lucruri si incerc sa ma tin de toate, ca pot sa gandesc si sa simt totul in felul meu. Si astea sunt cele care mi-au venit acum in cap, pentru ca sunt sigura ca mai sunt multe altele...asadar,deci si prin urmare, afara e cald, totul e complicat, dar frumos, e duminica, soarele straluceste si avem toata viata inainte....
